Traditii seculare- Nedeia Sanonilor

Urmasii dacilor liberi nu au loc nici macar in DEX. In dictionar, explicatia cuvantului momarlan este: “Om prost, necioplit, badaran”. Lucrurile nu stau deloc astfel.    Fostii “jieni” isi ingroapa si astazi mortii in fundul curtii.Nu se stie exact cati sunt. Undeva intre 10.000 şi 20.000 de suflete, pentru ca la recensamant etnia lor nu figura pe formulare. Sunt oameni aspri, de munte, care nu pierd timpul. Sunt oieri de cand se stiu si sunt urmasii dacilor liberi. Nu vorbesc mult si atunci cand au hotarat ceva nu o mai dau la-ntors.
Pana de curand, nimeni nu izbutea sa se inrudeasca cu ei si nici ei nu-si paraseau familiile sau satul natal. Strainilor care au venit sa munceasca în Valea Jiului acum 150 de ani le-au spus “barabe” si, tot atunci, le-a fost schimbata si lor denumirea. Din jieni au devenit momarlani. Ei traiesc în lumea lor tainica, plina de legende, superstitii şi traditii milenare. Oficial, insa, ei nu exista.
Jiet, Cimpa, Malea, Popi, Dobresti, Livezeni, Tirici si Rascoala sunt toate sate pure de momarlani. “Cimpu, Taia si Jiet / Se urcara p-un coteţ / Cotetu’ se rasturna / Si Jietu’ castiga!”, recita Ionica Preda o strofa ce se spune la “Nedeiele Pastilor”.

La cel mai vechi lacas sfant din Valea Jiului, Biserica Sanonilor, sau a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, a fost oficiata in a doua zi de Paste prima slujba din acest an. Aici au loc doar trei slujbe pe an, in a doua zi de Pasti, cu ocazia hramului bisericii de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, si la Rusalii.
Aceasta biserica numita “Biserica Sanonilor” (de la numele familiei San, intilnit si acum la unii locuitori) dainuie de peste 200 de ani, infruntand timpul si vitregiile sale. Ea este construita din birne de lemn de frasin defrisat din padurea locului numita “Ratundul” de catre credinciosii – pastori asezati in urma cu secole pe aceste meleaguri, veniti din Livadia si Galati, sate nobiliare foarte vechi ale Tarii Hategului, de unde se trage si numele fostei Comune Livezeni.
Documentele oficiale atesta biserica din anul 1733, constructia este numai din lemn de frasin si brad, iar altarul este confectionat din doua pietre de moara. Actuala biserica a fost ridicata de credinciosi pe vatra stravechii biserici incendiata de catre ostirile otomane in 1788. Turcii, patrunzind prin pasul Vilcanului, au pustiit satele din Valea Jiului, au dat foc caselor si bisericilor si au luat multi locuitori in robie.

Asa s-a intimplat la Uricani-Hobiceni, Iscroni, Paroseni, Barbateni si alte localitati.
In aceste imprejurari romanii din Lunca Jiului s-au refugiat in padurea de peste Jiu, actuala Dilja, iar dupa retragerea trupelor turcesti si-au reluat viata obisnuita, reconstruidu-si casele si bisericile arse.
Biserica Sanonilor este in forma de nava simpla, cu un turn – clopotnita, inalt de cca. 7 m, deasupra tindei si pronaosului.
In clopotnita se afla doua clopote: unul – cel mic, cu o inscriptie in chirilice “Anul Domnului nostru Iisus Hristos 790″, incadrata in ornamente romanesti cu frunze de stejar; iar al doilea cu o inscriptie in limba latina : “FUSAE MICHELEM EM MANCHEN IN SCHAESSBURG” avind imprimat anul 1839 – prin poansonare – si o frumoasa ornamentatie in relief cu influente apusene.
Primul clopot a fost turnat in Tara Romaneasca, iar al doilea in Ardeal la Sighisoara, dovada inscriptia si stilul ornamentatiei. Prezenta acestor clopote, in special cel mic, demonstreaza in mod sigur ca la 1790 reconstruirea bisercii era terminata.
“In primul rand am savarsit aici la biserica, canonul Invierii, care se face a doua zi de Pasti, si apoi dupa rugaciune, urmeaza nedeia, un obicei care se pastreaza aici de ani buni si un obicei bun, zic eu, nu neaparat pentru mancarea care se serveste, pentru ca mancare are oricine acasa sau asa ar trebui, ci mai ales pentru intalnirea si bucuria de a fi impreuna” ne spune Ion Stramb, unul dintre organizatorii nedeii din Lunca Jiului.

Daca v-au placut fotografiile nu uitati de butonul `Facebook Share` !

Ma puteti gasi pe Facebook si Vimeo!

Now prints available for sale on

All contents of this Web site are Copyright©2010-2012 by Bogdan Dan and are marked as such. All rights reserved. For more information, use of material and reproduction, please contact the author. All use of material and reproduction without the written consent of the author is prohibited.

About these ads